vineri, iulie 24, 2009


Si e moarte dupe mineee.

Niciodata n-am crezut ca eu ma voi referi la mine drept "magnet pentru femei" mai ales cand fac referire la o poza...atat de veche.Chiar daca as fi vrut, nu aveam ce sa le fac saracelor pizde crapaturi fete, dar ma copleseau cateodata!Nici nu mai tin minte cat de obosit eram dupa 4.Mama imi povestea ca aveam o prietena la care tineam mult in timpul gradinitei, Gabriela.Posibil, trebuie s-o cred acum, insa in mintea mea nimic nu e cert.Niciodata n-am fost bun in a retine un nume, mai ales daca intalnesc o persoana pentru prima data.Adica, ce conteaza atat de mult numele tau cand tu trebuie sa tipi din rasputeri numele meu?

Rascoleam un sertar de poze vechi (deh, mai tre sa faci curat din cand in cand) si m-am prins cu maiinile de un album, ce ma infatisa pe mine la gradi.Poze de la serbari, cand trebuia sa stau in fata parintilor pe un cerc cu un "X" in mijloc, sa le zic...ceva de dulce o poezie.Ah, ce vremuri.Stiu ca am mai repetat experienta asta prin clasa a VII-a cand nebuna de diriga a tinut mortis sa facem o serbare/un banchet de sfarsit de an.Eu trebuia atunci sa zic doua bancuri...(asta a fost un fel de pedeapsa pentru ca nu m-am prezentat la repetitiile pentru "O scrisoare pierduta" si nici juma' de Luceafarul n-am vrut sa invat).


1 comentarii:

Anonim spunea...

sweet :)

Trimiteți un comentariu